luni, 1 iulie 2013

Despre dragoste...


Vorbeam de curand cu o amica despre carti, de fapt despre ultimile carti citite si anume Dragoste in vremea holerei, de Gabriel Garcia Marquez, Marele Gatsby de F. Scott Fitzgerald si nu stiu cum s-a ajuns si la Twilight.  Si uite asa din una in alta am discutat despre cum in cartile scrise de femei barbatul este creat sa fie galant, sa stie sa cucereasca o femeie si sa spuna mereu ceea ce ea vrea sa auda, sau mai bine zis ceea ce ea se asteapta ca el sa zica.

Povestile de dragoste din romanele mai sus amintite (Dragoste in vremea holerei si Marele Gatsby) sunt oarecum asemanatoare. Cei doi se iubesc insa nu indraznesc sa isi declare iubirea. Scott vede cum marea lui iubire se casatoreste cu un doctor bogat si pleaca sa se imbogateasca pentru ca, mai tarziu, peste 50 de ani, cand reuseste sa stranga avere sa isi declare iubirea. Eh! Si aici vine mare intrebare! De nu si-a declarat iubirea mai devreme cand ei erau inca tineri si era clar ca cei doi se iubeau (chiar daca nu au indraznit sa o spuna)? Ar fi fost mult mai simplu sa-si consume iubirea in tinerete cand totul ar fi fost mult mai frumos.

Haideti dar sa iesim putin din lumea romanelor si sa ne indreptam spre realitate. In relitate am avea noi curajul sa-i spunem femeii iubite/ barbatului iubit ceea ce simtim?
Eu zic ca nu. De ce zic asta? Deoarece tuturor ne este frica de respingere, ne este teama sa auzim ca cel pe care il iubim nu ne impartaseste sentimentele. Sau poate suntem uneori prea orgoliosi ca sa ne exprimam noi primii sentimentele, ne este frica ca cel pe care il iubim s-ar putea sa profite de faptul ca noi nutrim astfel de sentimente pentru el si astfel el ar avea putere suprema asupra noastra. Ne este teama de consecintele sentimentelor noastre, de ceea ce ar putea urma dupa declaratia pe care am face-o. Nu vrem ca sentimentele noastre sa fie ranite, nu vrem sa suferim, ne spunem ca nu ne dorim sa ne implicam, sa ne indragostim, sa ne traim povestea de dragoste.  Si totusi, daca prin simplul fapt ca noi nu indraznim sa ne exprimam sentimentele pierdem sansa la marea noastra iubire, atunci ce facem? Nu vom fi tot noi cei nefericiti?

Clar este ca dragostea este un lucru complicat si ca noi oamenii ne ghidam dupa sentimente si cautam cu ardoare acea dragoste pura si curata si speram ca vom da peste ea intr-o zi. Insa putini sunt cei care si-au gasit jumatatea androginului si se simt intregiti. Noi restul suntem blestemati sa o cautam in continuare, necontenit si atunci cand o intalnim depinde doar de noi daca reusim sa o lipim de noi, de sufletul nostru pentru ca si noi sa ne simtim intregi.





P.S. Nu uitati de giveaway AICI

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Hits