Eu și băiatul avem câteva obiceiuri pe care mama (de fapt cred că mamele noastre) le-ar considera a fi proaste. Iată câteva dintre ele:
- nu spălăm vasele imediat după ce le-am folosit și le lăsăm în chiuvetă o zi
sau poate două
- rufele curate luate de pe balcon stau câteva zile pe canapea în sufragerie
până sunt împachetate și puse la locul lor în dulap
- mâncăm în fața televizorului și facem firmituri în pat deși ne străduim să
mâncăm deasupra tăviței
- servim băutura neagră dătătoare de energie tot în pat și lăsăm și ceșcuțele
uneori pe pat până le mutăm în chiuvetă
- nu în ultimul rând, nu facem mereu curățenie și ordine în casă o dată pe
săptămână.
Yes, we are
„animals” dar noi ne simțim bine în căsuța noastră. Însă bineînțeles că uneori
realizăm că mămicile noastre au dreptate în unele privințe și urmează o povestire
amuzantă despre asta.
Dacă firmiturile din pat le poți aspira direct din pat sau da pe jos, pe
parchet, pentru a le aspira mai târziu, în ceea ce privește băuturile lucrurile
nu sunt atât de simple.
Am hotărât să
sacrificăm o zi de sâmbătă pentru a face curățenie generală. Am spălat
geamurile, am șters praful, am dat cu aspiratorul și cu mopul, am spălat
vasele, am spălat, împăturit și pus hainele la loc și am schimbat
așternuturile. Totul mirosea a dezinfectant și floricele artificiale. Știam că
minunea nu va dura prea mult, suntem prea dezordonați iar curățenia asta perfectă
nu ține mai mult de o zi.
Ca să sărbătorim
munca noastră de o zi ne-am gândit să mâncăm în pat floricele și pizza uitându-ne
la Rick and Morty și The Outlander. Am reușit totuși să nu facem prea multe
firmituri în pat. (Yes! Încă o victorie.)
A doua zi dimineață, trezindu-mă înaintea băiatului, așa cum fac de obicei că el e în stare să doarmă până la ora 16:00, i-am făcut o cană de licoare magică dătătoare de energie și i-am dus-o la pat atunci când a făcut ochi. L-am pupat și m-am mutat în sufragerie, la birou, să îmi văd de ale mele. Dânsul are mai mult timp să se moșmondească dimineața.
Mă rog, eram în sufragerie, văzându-mi de ale mele, când aud din dormitor: „ A! A! Mi se scurge prin pantaloni! Ah!”.
Puțin amuzantă strig: „Ce faci? Ai făcut pipi pe tine? Hihihi”. Aud pași apăsați pe hol. Apare băiatul în ușă cu pantalonii plini de cafea. „Te rog, te rog zi-mi că nu este cafea și pe așternut”, zic fiind 90% sigură că va trebui să schimb, din nou, așternutul. „Normal că este și pe așternut fată. Nu vezi cum arată pantalonii mei?”. „Hai, măi băiete, ți-am zis să nu te mai așezi ca din pod în pat.”
Știam prea bine că problema nu era faptul că s-a așezat ca din pod în pat ci faptul că a lăsat ceașca de cafea în pat. Mă gândeam acum că ar trebui să renunțăm la obiceiul ăsta prost, de a bea cafea în pat, cumpărând o măsuță mică în dormitor sau o noptieră când aud un glas dezamăgit: „Mă ajuți să schimb cearșaful? Schimbăm doar cearșaful sau schimbăm tot?”. „Te ajut. Vin. Auzi? Poate nu ar trebui să mai bem cafea în pat. Ce zici de o noptieră?”…
Morala? Nu beți cafea în pat. Dacă totuși trebuie să beți ceva în pat, beți apă! Măcar aia nu pătează.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu